299 __ $aRăsăritul și Apusul : din epoca apostolică până la Sinodul de la Florența
955 __ $a1
200 __ $aRăsăritul și Apusul $bCarte tipărită $fHenry Chadwick $gtraducere de Irina-Monica Bazon $gediție îngrijită de Dragoș Mîrșanu $gcarte tipărită cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Teofan Mitropolitul Moldovei și Bucovinei $edin epoca apostolică până la Sinodul de la Florența
700 _0 $aChadwick, Henry
702 _0 $4trad. $aBazon, Irina Monica
702 __ $4ed. $aMîrșanu, Dragoș
010 __ $a9786066666084
035 __ $aIII 37081
675 __ $a273(091)
675 __ $a23/28(091)
675 __ $a27
675 __ $a082.1Historia Christiana
686 __ $a2
608 __ $amonografie
606 __ $aschisme
606 __ $aistoria creştinismului
606 __ $acreştinism (istoric)
101 __ $arum
210 __ $d2016 $aIaşi $cDoxologia
215 __ $a416 p.
225 __ $v1 $aHistoria Christiana
300 __ $aBibliografie p. 393-399
330 __ $aLa Sinodul de la Florența, aproape că fusese atins țelul unirii, un țel totuși foarte dificil de realizat. Deciziile adoptate nu i-au favorizat deloc pe greci, întrucât, în cazul fiecărei chestiuni dezbătute, acestora li s-a cerut să accepte poziția latinilor. Se înțelege de ce au plecat de la sinod cu sentimentul că acesta nu făcuse decât să adâncească schisma căreia își propusese să îi pună capăt. Până în ziua de astăzi, s-a întâmplat rar ca istoricii ortodocși ai Bisericii să aprecieze că tensiunile din 1054, care au dus la confruntarea dintre cardinalul Humbert și patriarhul ecumenic Mihail Cerularie, au constituit momentul când comuniunea s-a destrămat. Mai curând, aceștia constată că hotărârile adoptate la Florența sau prădarea Constantinopolului în 1204 au fost factorii care au făcut ca sciziunea dintre Apusul latin și Răsăritul grec să devină o stare permanentă.