035 __ $aII 99622
299 __ $aÎnvierea : [roman]
955 __ $a1
200 __ $aÎnvierea $bCarte tipărită $e[roman] $fLev Tolstoi $gtraducere din limba rusă de Vasile Levițchi
700 _0 $aTolstoi, Lev Nikolaevici
702 _0 $4trad. $aLeviţchi, Vasile
010 __ $a9786065949584
675 __ $a082.1100 Capodopere
675 __ $a821.161.1-31=135.1
686 __ $a821
608 __ $amonografie
606 __ $alit. rusă - roman
101 __ $arum
210 __ $d2022 $aBucurești $cIdeea Europeană
215 __ $a463 p.
225 __ $aColecţia 100 Capodopere
330 __ $a„Această lucrare este o minunată operă de artă. Lucrul cel mai puțin interesant îl constituie ceea ce se spune despre relațiile dintre Nehliudov și Katiușa, iar lucrul cel mai interesant îl reprezintă părinții, generalii, mătușile, țăranii, deținuții, temnicerii. Scena de la generalul comandant al fortăreței Sf. Petru și Pavel, cel care se ocupa cu spiritismul, am citit-o copleșit de emoție – atât e de izbutită! Dar madame Korceaghina imobilizată în fotoliu, dar mujicul, bărbatului Feodosiei! Acest mujic își iubește nevasta și spune despre ea că-i „muiere aprigă”. Aprigă e și pana lui Tolstoi. Lucrarea însă nu are un final, căci încheierea ei nu poate fi numită final. Să scrii, să scrii, iar apoi să iei și să pui totul în seama unui text din evanghelie – e din cale afară de teologic.” (Anton P. Cehov)