299 __ $aCireșe amare : [scrisori]
955 __ $a1
200 __ $aCireșe amare $bCarte tipărită $fLiliana Nechita $e[scrisori] $gcuvânt înainte de Mihaela Cârlan
700 _0 $aNechita, Liliana
702 __ $aCârlan, Mihaela $4pref.
010 __ $a9789735064006
035 __ $aII 93703
675 __ $a821.135.1-6
675 __ $a314.742(=135.1)(450)(0:82-6)
675 __ $a082.1Memorii. Jurnale
686 __ $a821.135.1
608 __ $amonografie
606 __ $alit. rom. - scrisori
606 __ $aimigranţi români (în Italia)
101 __ $arum
210 __ $d2019 $eBucurești $aBucureşti $gReal $cHumanitas
215 __ $a192 p.
225 __ $aMemorii. Jurnale
330 __ $a„Mulţi dintre cei plecaţi nu povestesc mai nimic din suferinţele lor: dorul nu se poate povesti, iar lacrima se tace. Am dat glas adevărului, în numele tuturor. Am trecut prin emoţii foarte mari la lansările pe care le-am făcut aici, în Italia, traducerii în limba italiană a Cireşelor amare... M-am temut că ei, italienii, se vor supăra, că se vor simţi răniţi de adevărurile pe care le-am spus despre ei în carte. Dar am întâlnit oameni care s-au ruşinat şi care, plecând capul în pământ, mi-au spus că habar n-au avut câte au îndurat emigranţii din pricina unora dintre ei, italienii adică. Cineva, italiancă, mi-a cerut să-i scriu lângă autograf «Nu pleca!» – cu siguranţă luase traducerea s-o dea cadou cuiva drag, încercând să-i împiedice plecarea. O chinezoaică stabilită în Italia mi-a mulţumit că am scris cartea şi mi-a mărturisit că şi ei se recunosc în ea... Toţi emigranţii lumii oftează la fel. Toţi speră că se vor întoarce într-o zi... Apoi, au fost două femei din Sardinia, tot italience, care m-au îmbrăţişat în plină stradă! Copiii uneia, fraţii celei¬lalte sunt şi ei plecaţi aiurea, în Anglia şi în Germania. Nu mai eram din tabere diferite, eram mame şi surori, atât!“ – Liliana Nechita