299 __ $aPrăvălia de miracole : [roman]
955 __ $a1
200 __ $aPrăvălia de miracole $bCarte tipărită $e[roman] $fJorge Amado $gtraducere din limba portugheză, note și glosar de Georgiana Bărbulescu
517 __ $aTenda dos milagres (tit. orig.)
700 _0 $aAmado, Jorge
702 _0 $4trad. $aBărbulescu, Georgiana
010 __ $a9789993190110
035 __ $aII 94255
675 __ $a821.134.3(81)-31=135.1
675 __ $a082.1Romanul secolului XX
686 __ $a821
608 __ $amonografie
606 __ $alit. brazil. - roman
101 __ $arum
210 __ $d[2013?] $eIaşi $aBucurești $gPrint Multicolor $cUnivers
215 __ $a367 p.
225 __ $aRomanul secolului XX
300 __ $aTit. orig. (por): Tenda dos milagres
330 __ $aPrăvălia de miracole este o frizerie, un centru cultural şi un atelier de artă; dar şi casa lui Lidio Corro, cel mai bun prieten al lui Pedro Archanjo, şi locul unde se întâmplă cel mai puţin obişnuite lucruri din Salvador, cartierul din Bahia, unde scriitorul brazilian Jorge Amado îşi plasează cele mai multe dintre romanele sale. Dar acţiunea începe mult mai târziu, prin 1968, când, un renumit profesor de la Columbia University vine în Bahia şi instaurează cultul lui Pedro Archanjo, un scriitor de mult uitat. Cum un aşa noroc nu putea fi ratat, un întreg fenomen media se creează în jurul centenarul naşterii lui Archanjo. Imaginea lui este reînviată şi, la nevoie, reinventată, atunci când se află că a fost un iubitor de femei şi băutură, un critic al societăţii bahiene şi, pe deasupra, că are rădăcini afro-braziliene. Romanul se plasează astfel pe duble coordonate, oscilând între Brazilia anilor '60 şi cea a începutului de secol. Pedro Archanjo intră sub lumina reflectoarelor, şi-şi joacă propria istorie. Poveşti de dragoste pe repede-înainte, copii ce împânzesc oraşul şi poartă prin vene sângele lui Archanjo, prietenii la cataramă, lupte fizice, practici religioase ancestrale şi conflicte rasiale sunt punctele de inflexiune ale cărţii. Aflat el însuşi la întâlnirea a doua rase, Jorge Amado face o incursiune incitantă prin universul metis al Braziliei, aducând în prim-plan obiceiurile, ritualurile şi trăsăturile dominante ale identităţii mixte, dar şi tensiunile existente între mulatri şi albi, disensiuni păstrate de-a lungul secolului. Astfel că, pe fundalul unei fresce a Bahiei multicolore, creşte şi o critică voalată a discriminării rasiale, dar şi a instituţiilor braziliene, de la media la universitate.