| Titlu | |
| Titlu | Moda în Țara Românească : Între Fanar, Viena și Paris : 1800-1850 |
| [nedefinit] | 1 |
| Titlu / Menţiuni de responsabilitate | |
| Titlu | Moda în Țara Românească |
| Alte informaţii la titlu | Între Fanar, Viena și Paris : 1800-1850 |
| Prima menţ. de resp. | Tudor Dinu |
| Desemnarea gen. a materialului | Carte tipărită |
| ISBN | |
| Număr ISBN | 9789735078997 |
| Alt sistem de control al numerelor | |
| Cotă | III 39168 |
| Număr (indice) CZU | |
| Număr (indice) CZU | 391:94(498.1)"1800/1850" |
| 646.4:391(498)"1800/1850" | |
| 687.15:7.022.7(498)"1800/1850"(084) | |
| Alte clasificări | |
| Alte clasificări - Numărul clasei | 62/64 |
| Caracteristicile rubricii | |
| Element de intrare | monografie |
| Vedetă de subiect ca subiect | |
| Subiect | modă |
| vestimentaţie românească | |
| istoria Ţării Româneşti | |
| Limba resursei | |
| Limba textului | rum |
| Publicare, distribuţie | |
| Loc publicare | București |
| Editura | Humanitas |
| Data publicării | 2023 |
| Locul tipăririi | București |
| Numele tipografiei | Bookart Printing |
| Descriere fizică | |
| Desemnarea specifica a mat. | 274 p. |
| Alte detalii fizice | h., il. color |
| Notă generală | |
| Textul notei | Bibliografie p. 271-274 |
| Notă de rezumat/abstract | |
| Abstract/Sumar | Pe lângă atâtea alte prefaceri și transformări sociale, prima jumătate a secolului al XIX-lea a adus în Țara Românească o schimbare spectaculoasă a costumului. Trecerea de la moda orientală caracteristică Valahiei fanariote a veacului al XVIII-lea la noile piese de vestimentație apuseană, promovate de armata țaristă, care ocupase principatul, nu a fost totuși bruscă, cele două paradigme coexistând o vreme, în combinații dintre cele mai extravagante. După cum era de așteptat, promotoarele noii mode au fost mai ales doamnele din înalta societate, care s-au întrecut în a imita eleganța și luxul aristocratelor din marile capitale europene. Folosindu-se de pitoreștile mărturii ale călătorilor străini, de cele mai reprezentative dintre cele circa 200 de portrete de șevalet din epocă păstrate în colecțiile muzeelor, de piesele de costum care au înfruntat timpul și mai ales de tablourile votive din 141 de biserici, în care au fost zugrăvite peste o mie de chipuri – și pe care le-a fotografiat el însuși, adesea în condiții dificile –, Tudor Dinu analizează minuțios fiecare piesă vestimentară, veche sau nouă, și evoluția ei în timp. Jupâni, logofeți, vornici, medelniceri și alți boieri mari și mici, înveșmântați în anterie, fermenele, cepchene și giubele, cu ișlice, calpace și cealmale, juni în frac ori redingotă, cu joben sau pălărie, jupânese, postelnicese și boieroaice în rochii somptuoase și etalând bijuterii rafinate, dar și ciobani, polcovnici, serdari și căpitani, protopopi și diaconi defilează în paginile acestei cărți, într-o fastuoasă paradă a modei din anii 1800–1850. |
III 39168
Moda în Țara Românească : Între Fanar, Viena și Paris : 1800-1850 / Tudor Dinu.- București : Humanitas , 2023 (București : Bookart Printing) .
274 p. : h., il. color.
Bibliografie p. 271-274
Pe lângă atâtea alte prefaceri și transformări sociale, prima jumătate a secolului al XIX-lea a adus în Țara Românească o schimbare spectaculoasă a costumului. Trecerea de la moda orientală caracteristică Valahiei fanariote a veacului al XVIII-lea la noile piese de vestimentație apuseană, promovate de armata țaristă, care ocupase principatul, nu a fost totuși bruscă, cele două paradigme coexistând o vreme, în combinații dintre cele mai extravagante. După cum era de așteptat, promotoarele noii mode au fost mai ales doamnele din înalta societate, care s-au întrecut în a imita eleganța și luxul aristocratelor din marile capitale europene. Folosindu-se de pitoreștile mărturii ale călătorilor străini, de cele mai reprezentative dintre cele circa 200 de portrete de șevalet din epocă păstrate în colecțiile muzeelor, de piesele de costum care au înfruntat timpul și mai ales de tablourile votive din 141 de biserici, în care au fost zugrăvite peste o mie de chipuri – și pe care le-a fotografiat el însuși, adesea în condiții dificile –, Tudor Dinu analizează minuțios fiecare piesă vestimentară, veche sau nouă, și evoluția ei în timp. Jupâni, logofeți, vornici, medelniceri și alți boieri mari și mici, înveșmântați în anterie, fermenele, cepchene și giubele, cu ișlice, calpace și cealmale, juni în frac ori redingotă, cu joben sau pălărie, jupânese, postelnicese și boieroaice în rochii somptuoase și etalând bijuterii rafinate, dar și ciobani, polcovnici, serdari și căpitani, protopopi și diaconi defilează în paginile acestei cărți, într-o fastuoasă paradă a modei din anii 1800–1850..
ISBN 9789735078997
1. modă
2. vestimentaţie românească
3. istoria Ţării Româneşti
391:94(498.1)"1800/1850"
646.4:391(498)"1800/1850"
687.15:7.022.7(498)"1800/1850"(084)
299
__
$aModa în Țara Românească : Între Fanar, Viena și Paris : 1800-1850
955 __ $a1
200 __ $aModa în Țara Românească $eÎntre Fanar, Viena și Paris : 1800-1850 $fTudor Dinu $bCarte tipărită
010 __ $a9789735078997
035 __ $aIII 39168
675 __ $a391:94(498.1)"1800/1850"
675 __ $a646.4:391(498)"1800/1850"
675 __ $a687.15:7.022.7(498)"1800/1850"(084)
686 __ $a62/64
608 __ $amonografie
606 __ $amodă
606 __ $avestimentaţie românească
606 __ $aistoria Ţării Româneşti
101 __ $arum
210 __ $aBucurești $cHumanitas $d2023 $eBucurești $gBookart Printing
215 __ $a274 p. $ch., il. color
300 __ $aBibliografie p. 271-274
330 __ $aPe lângă atâtea alte prefaceri și transformări sociale, prima jumătate a secolului al XIX-lea a adus în Țara Românească o schimbare spectaculoasă a costumului. Trecerea de la moda orientală caracteristică Valahiei fanariote a veacului al XVIII-lea la noile piese de vestimentație apuseană, promovate de armata țaristă, care ocupase principatul, nu a fost totuși bruscă, cele două paradigme coexistând o vreme, în combinații dintre cele mai extravagante. După cum era de așteptat, promotoarele noii mode au fost mai ales doamnele din înalta societate, care s-au întrecut în a imita eleganța și luxul aristocratelor din marile capitale europene. Folosindu-se de pitoreștile mărturii ale călătorilor străini, de cele mai reprezentative dintre cele circa 200 de portrete de șevalet din epocă păstrate în colecțiile muzeelor, de piesele de costum care au înfruntat timpul și mai ales de tablourile votive din 141 de biserici, în care au fost zugrăvite peste o mie de chipuri – și pe care le-a fotografiat el însuși, adesea în condiții dificile –, Tudor Dinu analizează minuțios fiecare piesă vestimentară, veche sau nouă, și evoluția ei în timp. Jupâni, logofeți, vornici, medelniceri și alți boieri mari și mici, înveșmântați în anterie, fermenele, cepchene și giubele, cu ișlice, calpace și cealmale, juni în frac ori redingotă, cu joben sau pălărie, jupânese, postelnicese și boieroaice în rochii somptuoase și etalând bijuterii rafinate, dar și ciobani, polcovnici, serdari și căpitani, protopopi și diaconi defilează în paginile acestei cărți, într-o fastuoasă paradă a modei din anii 1800–1850.
955 __ $a1
200 __ $aModa în Țara Românească $eÎntre Fanar, Viena și Paris : 1800-1850 $fTudor Dinu $bCarte tipărită
010 __ $a9789735078997
035 __ $aIII 39168
675 __ $a391:94(498.1)"1800/1850"
675 __ $a646.4:391(498)"1800/1850"
675 __ $a687.15:7.022.7(498)"1800/1850"(084)
686 __ $a62/64
608 __ $amonografie
606 __ $amodă
606 __ $avestimentaţie românească
606 __ $aistoria Ţării Româneşti
101 __ $arum
210 __ $aBucurești $cHumanitas $d2023 $eBucurești $gBookart Printing
215 __ $a274 p. $ch., il. color
300 __ $aBibliografie p. 271-274
330 __ $aPe lângă atâtea alte prefaceri și transformări sociale, prima jumătate a secolului al XIX-lea a adus în Țara Românească o schimbare spectaculoasă a costumului. Trecerea de la moda orientală caracteristică Valahiei fanariote a veacului al XVIII-lea la noile piese de vestimentație apuseană, promovate de armata țaristă, care ocupase principatul, nu a fost totuși bruscă, cele două paradigme coexistând o vreme, în combinații dintre cele mai extravagante. După cum era de așteptat, promotoarele noii mode au fost mai ales doamnele din înalta societate, care s-au întrecut în a imita eleganța și luxul aristocratelor din marile capitale europene. Folosindu-se de pitoreștile mărturii ale călătorilor străini, de cele mai reprezentative dintre cele circa 200 de portrete de șevalet din epocă păstrate în colecțiile muzeelor, de piesele de costum care au înfruntat timpul și mai ales de tablourile votive din 141 de biserici, în care au fost zugrăvite peste o mie de chipuri – și pe care le-a fotografiat el însuși, adesea în condiții dificile –, Tudor Dinu analizează minuțios fiecare piesă vestimentară, veche sau nouă, și evoluția ei în timp. Jupâni, logofeți, vornici, medelniceri și alți boieri mari și mici, înveșmântați în anterie, fermenele, cepchene și giubele, cu ișlice, calpace și cealmale, juni în frac ori redingotă, cu joben sau pălărie, jupânese, postelnicese și boieroaice în rochii somptuoase și etalând bijuterii rafinate, dar și ciobani, polcovnici, serdari și căpitani, protopopi și diaconi defilează în paginile acestei cărți, într-o fastuoasă paradă a modei din anii 1800–1850.
| Barcode/Nr. Inventar | Număr/Ediție | Localizare | Regim resursa | Disponibil | Cota | |
|---|---|---|---|---|---|---|
| 1. | 1075500 / 1075500 | D | Împrumut la sala de lectură | Da | III 39168 |
| Gestiune | Regim imprumut | Ex. | Acțiune |
|---|---|---|---|
| D | Împrumut la sala de lectură | 1 |
|
