035 __ $aII 99805
299 __ $aMaria Tănase: O fântână pe un drum secetos
955 __ $a1
200 __ $aMaria Tănase: O fântână pe un drum secetos $bCarte tipărită $fSimona Antonescu
700 _1 $aAntonescu, Simona
010 __ $a9789734679621
675 __ $a821.135.1-312.6
675 __ $a78(498)Tănase, Maria(0:82-31)
675 __ $a929Tănase, Maria
675 __ $a082.1Biografii romanţate
686 __ $a821.135.1
608 __ $amonografie
606 __ $alit. rom. - roman biografic
606 __ $aTănase, Maria
101 __ $arum
210 __ $cPolirom $aIași $eBucureşti $d2019 $gArtprint
215 __ $a192 p.
225 __ $aBiografii romanţate
330 __ $aNăscută în mahalaua Cărămidarilor din Bucureşti pe 25 septembrie 1913, Maria Tănase este mezina florarului Ion Coandă Tănase şi a Anei Munteanu. Urmează cursurile Şcolii secundare de fete „Ion Heliade Rădulescu”, dar, după trei ani, din cauza lipsei de bani, se retrage şi se angajează casieră la „Bufet de 7 lei”. Mai apoi se înscrie la concursul anual al Teatrului „Cărăbuş”, primind un rol într-un cuplet. Sub îndrumarea lui Harry Brauner, Maria imprimă o serie de cîntece populare la Casa de discuri Columbia. Plăcile au mare succes în Bucureşti şi Viena, iar debutul la radio îi aduce admiraţia întregii ţări. E perioada în care restaurantele bucureştene şi teatrele de revistă se întrec în oferte. Tot atunci îl cunoaşte la Paris pe Constantin Brâncuşi, de care o va lega pentru tot restul vieţii o dragoste chinuită. În 1940, din cauza intelectualilor evrei din cercul ei de prieteni, Garda de Fier îi distruge toate discurile şi îi anulează turneele, interzicîndu-i orice apariţie publică. În 1941, cenzura e ridicată, iar Maria devine agent de legătură şi influenţă al SSI. Se căsătoreşte cu juristul Clery Sachelarie, un vechi prieten care i-a fost alături vreme îndelungată. Ulterior i se propune un post de profesoară la Şcoala medie de muzică nr. 1 din Bucureşti. În 1963, în timpul unui turneu, află că este bolnavă de cancer, stingîndu-se din viaţă cîteva luni mai tîrziu. Dincolo de toate acestea însă, cele mai importante realizări ale Mariei şi cele mai greu de prins în cuvinte sînt sentimentele pe care le trezea în inimile cunoscuţilor sau ascultătorilor: avea puterea de a găsi şi a scoate la suprafaţă cele mai intime dureri sau bucurii ale oamenilor, vorbind direct sufletelor.