035 __ $aII 83184
101 0_ $arum
200 0_ $aLa Medeleni $bCarte tipărită $e[roman] $hVol.2 $i[Drumuri]
210 ## $d2011
215 __ $a368 p.
299 __ $aLa Medeleni : [roman] Vol.2 : [Drumuri]
330 __ $aIonel Teodoreanu a fost un răsfăţat şi un nedreptăţit deopotrivă, ca şi eroii săi copii, ezitând între trebuie şi vreau. Eroii săi au, surprinzător de acut, ca şi autorul lor de altfel, sentimentul alarmant al provizoratului în copilărie, manifestat prin două porniri polare. Prima, centripetă, e voluptatea, o voluptate devorantă şi pre-conştientă, o stare de fugă perpetuă spre centrul de foc al copilăriei, spre copilărie ca stare pură, cealaltă, o pornire centrifugă, este vocaţia maturizării, o vocaţie ce se organizează precoce şi vizibil în chiar structura copilului, devorându-l la rându-i şi expulzăndu-l în chip fatal din copilărie. Dualitatea sfâşie, dilema infantilă dă materie lirică prozei lui Ionel Teodoreanu, rezultatul acestei dileme este melancolia. Paul Anghel
461 _0 $1ROISBJI#84a77d50ff434896 $tLa Medeleni : [roman]
608 __ $amonografie
686 __ $a821.135.1