299 __ $aLa apa Vavilonului
955 __ $a1
200 __ $aLa apa Vavilonului $bCarte tipărită $fMonica Lovinescu
700 __ $aLovinescu, Monica
010 __ $a9789735078515
035 __ $aII 100024
675 __ $a821.135.1-94
675 __ $a929Lovinescu, Monica (0:82-94)
686 __ $a821.135.1
608 __ $amonografie
606 __ $alit. rom. - memorii, jurnale, biografii
606 __ $aLovinescu, Monica
101 __ $arum
210 __ $d2023 $eBucurești $aBucurești $gBookart Printing $cHumanitas
215 __ $a557 p.
830 __ $a821.135.1-94/ L81
330 __ $aLa sfârșitul anilor ’90, pornind de la jurnalul său ținut încă din adolescență, Monica Lovinescu a reconstituit o întreagă lume: lumea secolului care tocmai se încheia. S-a născut astfel un volum de memorii cum nu sunt multe în literatura română, un volum care restituie mulțimea chipurilor acestei lumi, mai senine sau mai frământate – Bucureștii copilăriei și tinereții, instaurarea comunismului în România, exilul parizian și apoi colaborarea la postul de radio Europa Liberă. Tabloul zugrăvit de autoare se alcătuiește deopotrivă din portrete și din atmosfera care le înconjoară, din întâmplări și din semnificațiile pe care le dezvăluie. Mai presus de toate însă, amintirea este străjuită de o înaltă conștiință morală, aceeași care a ținut trează, în sufletele ascultătorilor săi „pe unde scurte“, deopotrivă speranța că normalitatea este cu putință și ideea că ea nu poate fi decât rodul unei necurmate lupte. Este și legatul cel mai însemnat pe care La apa Vavilonului ni-l transmite nouă, celor de azi.