| ISBN | |
| Număr ISBN | 9786066620260 |
| Alt sistem de control al numerelor | |
| Cotă | II 85468 |
| Limba resursei | |
| Limba textului | eng |
| Titlu / Menţiuni de responsabilitate | |
| Titlu | Journalism in Times of Major Changes |
| Desemnarea gen. a materialului | Carte tipărită |
| Alte informaţii la titlu | critical perspectives |
| Prima menţ. de resp. | Raluca Petre |
| Publicare, distribuţie | |
| Loc publicare | București |
| Editura | Tritonic |
| Data publicării | 2012 |
| Descriere fizică | |
| Desemnarea specifica a mat. | 191 p. |
| Serii | |
| Titlul seriei | Comunicare. Media |
| Titlu | |
| Titlu | Journalism in Times of Major Changes : critical perspectives |
| Notă de rezumat/abstract | |
| Abstract/Sumar | Este jurnalismul o profesie de sine statatoare in Romania? A fost el vreodata? Care sunt limitele autonomiei profesionale? Care sunt limitele transformarii jurnalismului dupa comunism? Acestea sunt cateva intrebari la care cartea de fata incearca sa raspunda. Aceasta lucrare se bazeaza pe o cercetare doctorala derulata pe parcursul a trei ani de zile, pe un corpus de aproape o suta de interviuri nestrucrurate, semi-structurate si testimoniale, realizate cu jurnalisti din diverse generatii. Pe langa partea etnografica, punerea in teorie sociologica reprezinta fundamentul pe care se construiesc explicatiie. Din acest punct de vedere teoria campurilor elaborata de Pierre Bourieu, dar si neoinstitutionalismul reprezinta principalele modele explicative care ghideaza demersul conceptual si empiric. Una dintre ideile care se deprind din cercetare este ca exista o perspectiva generationala care determina felul in care jurnalismul este inteles, practicat, valorizat. Astfel, in perioada comunista jurnalimsul era o ocupatie privilegiata, dar determinata politic. Dupa 1989, accesul a devenit mai usor si s-au alaturat jurnalisti fara pregatire, dar cu vocatia unei misiuni sociale. In sfarsit, nou-venitii, cauta cai de autoexprimare si vizibilitate individuala. Principala concluzie a cercetarii este ca jurnalismul a reusit sa fie vocea schimbarii dar nu agentul principal al propriei transformari dupa cadearea comunismului. Consider ca structurarea campului jurnalistic actual, autonomia scazuta, dominanta proprietarului de media ca actor institutional, pot determina pe termen mediu si lung pauperizarea resursei umane in jurnalism. |
| Vedetă de subiect ca subiect | |
| Subiect | jurnalism (istoric) |
| Caracteristicile rubricii | |
| Element de intrare | monografie |
| Număr (indice) CZU | |
| Număr (indice) CZU | 070(091) |
| 082.1Comunicare. Media | |
| Alte clasificări | |
| Alte clasificări - Numărul clasei | 0 |
| Nume de persoană / resp. intelectuală primară | |
| Autor principal | Petre, Raluca |
| Note generale de catalogare | |
| Textul notei | Bibliografie p. 181-191 |
| Indici CZU | |
| Indice de bază CZU | 070 |
| (091) | |
| 082.1 | |
II 85468
Petre, Raluca
Journalism in Times of Major Changes : critical perspectives / Raluca Petre.- București : Tritonic , 2012.
191 p..- (Comunicare. Media).
Este jurnalismul o profesie de sine statatoare in Romania? A fost el vreodata? Care sunt limitele autonomiei profesionale? Care sunt limitele transformarii jurnalismului dupa comunism? Acestea sunt cateva intrebari la care cartea de fata incearca sa raspunda. Aceasta lucrare se bazeaza pe o cercetare doctorala derulata pe parcursul a trei ani de zile, pe un corpus de aproape o suta de interviuri nestrucrurate, semi-structurate si testimoniale, realizate cu jurnalisti din diverse generatii. Pe langa partea etnografica, punerea in teorie sociologica reprezinta fundamentul pe care se construiesc explicatiie. Din acest punct de vedere teoria campurilor elaborata de Pierre Bourieu, dar si neoinstitutionalismul reprezinta principalele modele explicative care ghideaza demersul conceptual si empiric. Una dintre ideile care se deprind din cercetare este ca exista o perspectiva generationala care determina felul in care jurnalismul este inteles, practicat, valorizat. Astfel, in perioada comunista jurnalimsul era o ocupatie privilegiata, dar determinata politic. Dupa 1989, accesul a devenit mai usor si s-au alaturat jurnalisti fara pregatire, dar cu vocatia unei misiuni sociale. In sfarsit, nou-venitii, cauta cai de autoexprimare si vizibilitate individuala. Principala concluzie a cercetarii este ca jurnalismul a reusit sa fie vocea schimbarii dar nu agentul principal al propriei transformari dupa cadearea comunismului. Consider ca structurarea campului jurnalistic actual, autonomia scazuta, dominanta proprietarului de media ca actor institutional, pot determina pe termen mediu si lung pauperizarea resursei umane in jurnalism..
ISBN 9786066620260
1. jurnalism (istoric)
070(091)
082.1Comunicare. Media
010
__
$a9786066620260
035 __ $aII 85468
101 0_ $aeng
200 0_ $aJournalism in Times of Major Changes $bCarte tipărită $ecritical perspectives $fRaluca Petre
210 ## $aBucurești $cTritonic $d2012
215 __ $a191 p.
225 0_ $aComunicare. Media
299 __ $aJournalism in Times of Major Changes : critical perspectives
330 __ $aEste jurnalismul o profesie de sine statatoare in Romania? A fost el vreodata? Care sunt limitele autonomiei profesionale? Care sunt limitele transformarii jurnalismului dupa comunism? Acestea sunt cateva intrebari la care cartea de fata incearca sa raspunda. Aceasta lucrare se bazeaza pe o cercetare doctorala derulata pe parcursul a trei ani de zile, pe un corpus de aproape o suta de interviuri nestrucrurate, semi-structurate si testimoniale, realizate cu jurnalisti din diverse generatii. Pe langa partea etnografica, punerea in teorie sociologica reprezinta fundamentul pe care se construiesc explicatiie. Din acest punct de vedere teoria campurilor elaborata de Pierre Bourieu, dar si neoinstitutionalismul reprezinta principalele modele explicative care ghideaza demersul conceptual si empiric. Una dintre ideile care se deprind din cercetare este ca exista o perspectiva generationala care determina felul in care jurnalismul este inteles, practicat, valorizat. Astfel, in perioada comunista jurnalimsul era o ocupatie privilegiata, dar determinata politic. Dupa 1989, accesul a devenit mai usor si s-au alaturat jurnalisti fara pregatire, dar cu vocatia unei misiuni sociale. In sfarsit, nou-venitii, cauta cai de autoexprimare si vizibilitate individuala. Principala concluzie a cercetarii este ca jurnalismul a reusit sa fie vocea schimbarii dar nu agentul principal al propriei transformari dupa cadearea comunismului. Consider ca structurarea campului jurnalistic actual, autonomia scazuta, dominanta proprietarului de media ca actor institutional, pot determina pe termen mediu si lung pauperizarea resursei umane in jurnalism.
606 __ $ajurnalism (istoric)
608 __ $amonografie
675 __ $a070(091)
675 __ $a082.1Comunicare. Media
686 __ $a0
700 _0 $aPetre, Raluca
830 __ $aBibliografie p. 181-191
975 00 $a070
975 00 $a(091)
975 00 $a082.1
035 __ $aII 85468
101 0_ $aeng
200 0_ $aJournalism in Times of Major Changes $bCarte tipărită $ecritical perspectives $fRaluca Petre
210 ## $aBucurești $cTritonic $d2012
215 __ $a191 p.
225 0_ $aComunicare. Media
299 __ $aJournalism in Times of Major Changes : critical perspectives
330 __ $aEste jurnalismul o profesie de sine statatoare in Romania? A fost el vreodata? Care sunt limitele autonomiei profesionale? Care sunt limitele transformarii jurnalismului dupa comunism? Acestea sunt cateva intrebari la care cartea de fata incearca sa raspunda. Aceasta lucrare se bazeaza pe o cercetare doctorala derulata pe parcursul a trei ani de zile, pe un corpus de aproape o suta de interviuri nestrucrurate, semi-structurate si testimoniale, realizate cu jurnalisti din diverse generatii. Pe langa partea etnografica, punerea in teorie sociologica reprezinta fundamentul pe care se construiesc explicatiie. Din acest punct de vedere teoria campurilor elaborata de Pierre Bourieu, dar si neoinstitutionalismul reprezinta principalele modele explicative care ghideaza demersul conceptual si empiric. Una dintre ideile care se deprind din cercetare este ca exista o perspectiva generationala care determina felul in care jurnalismul este inteles, practicat, valorizat. Astfel, in perioada comunista jurnalimsul era o ocupatie privilegiata, dar determinata politic. Dupa 1989, accesul a devenit mai usor si s-au alaturat jurnalisti fara pregatire, dar cu vocatia unei misiuni sociale. In sfarsit, nou-venitii, cauta cai de autoexprimare si vizibilitate individuala. Principala concluzie a cercetarii este ca jurnalismul a reusit sa fie vocea schimbarii dar nu agentul principal al propriei transformari dupa cadearea comunismului. Consider ca structurarea campului jurnalistic actual, autonomia scazuta, dominanta proprietarului de media ca actor institutional, pot determina pe termen mediu si lung pauperizarea resursei umane in jurnalism.
606 __ $ajurnalism (istoric)
608 __ $amonografie
675 __ $a070(091)
675 __ $a082.1Comunicare. Media
686 __ $a0
700 _0 $aPetre, Raluca
830 __ $aBibliografie p. 181-191
975 00 $a070
975 00 $a(091)
975 00 $a082.1
| Barcode/Nr. Inventar | Număr/Ediție | Localizare | Regim resursa | Disponibil | Cota | |
|---|---|---|---|---|---|---|
| 1. | 933759 / 0933759 | D | Împrumut la sala de lectură | Da | II 85468 |
| Gestiune | Regim imprumut | Ex. | Acțiune |
|---|---|---|---|
| D | Împrumut la sala de lectură | 1 |
|
