299 __ $aImperiul-satelit : guvernarea românească în Transnistria : 1941-1944
955 __ $a1
200 __ $aImperiul-satelit $eguvernarea românească în Transnistria : 1941-1944 $fVladimir Solonari $gtraducere din engleză de Andrei Pogăciaș $bCarte tipărită
700 __ $aSolonari, Vladimir
702 __ $aPogăciaș, Andrei $4trad.
010 __ $a9789735072438
035 __ $aII 96019
675 __ $a94(498:478)"1941/1944"
675 __ $a323(498)"1941/1944"
675 __ $a94(478-Transnistria)"1941/1944"
675 __ $a082.1Istorie
686 __ $a929/94
608 __ $amonografie
606 __ $aAl Doilea Război Mondial
606 __ $aRomânia - politică şi guvernare (1941-1944)
606 __ $ateritorii ocupate
606 __ $aTransnistria sub ocupație românească (1941-1944)
101 __ $arum
210 __ $aBucurești $cHumanitas $d2021 $eBucurești $gLivco Design
215 __ $a398 p. $ch., il.
225 __ $aIstorie
830 __ $a94(498)/ S67
330 __ $aLa împlinirea a opt decenii de la intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial, campania din Est, unul dintre cele mai traumatice evenimente ale istoriei noastre, are ecouri încă vii în memoria generațiilor de azi. Imperiul-satelit este o investigație aprofundată a istoriei politice și sociale a zonei din Ucraina sud-vestică aflate sub ocupație românească în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Transnistria a fost singurul teritoriu sovietic ocupat administrat de o altă putere decât Germania nazistă, o recompensă pentru participarea României la Operațiunea Barbarossa. Contribuția extrem de valoroasă a lui Vladimir Solonari la istoria celui de-al Doilea Război Mondial se concentrează asupra a trei aspecte principale ale stăpânirii românești în Transnistria: pornind de la descoperiri fascinante din arhive necercetate până acum, Solonari examinează cucerirea și delimitarea regiunii, administrarea românească a noului teritoriu și reacția localnicilor la ocupație. Ce voia România de la această cucerire? Prima secțiune a cărții analizează țintele politice ale României și participarea ei la invadarea URSS. Solonari reconstituie felul în care administratorii români au încercat, în moduri contradictorii și incoerente, să „românizeze“ și să „civilizeze“ Transnistria, în același timp aruncându-i acolo pe cei 150.000 de evrei și 20.000 de romi deportați dintr-o Românie purificată rasial. Imperativele războiului total au făcut până la urmă ca exploatarea economică a regiunii să devină prioritară în raport cu orice alte scopuri pe care le vor fi avut românii. În secțiunea finală, istoricul discută despre colaborarea și rezistența localnicilor, explorând în special relațiile administrației cu populația locală creștină, care inițial i-a întâmpinat pe ocupanți ca eliberatori de sub opresiunea sovietică.