299 __ $aFarmecul vieţilor distruse : câteva reflecţii despre ratare
955 __ $a1
200 __ $aFarmecul vieţilor distruse $bCarte tipărită $ecâteva reflecţii despre ratare $fAngelo Mitchievici
700 __ $aMitchievici, Angelo
010 __ $a9789735073909
035 __ $aII 96068
675 __ $a821.135.1.09
675 __ $a82.09
675 __ $a821.135.1-4
686 __ $a821.135.1
608 __ $amonografie
606 __ $alit. rom. - critică și istorie literară
606 __ $alit. rom. - eseu - critică
606 __ $alit. univ. - critică şi istorie literară
101 __ $arum
210 __ $aBucurești $eSuceava $cHumanitas $gTipo Lidana $d2022
215 __ $a347 p.
330 __ $aPreocupat de tema ratării, care, în opinia sa, „are relevanța unei cunoașteri de sine“, Angelo Mitchievici o studiază într-o serie de eseuri pornind de la exemple din literatură, filme, bandă desenată. Cum te instalezi în eșec? Cum îți asumi ratarea, cu voluptate, ori blazat sau resentimentar? De la Cioran la Voltaire, de la Mircea Eliade la Mircea Cărtărescu, de la Locul unde nu s-a întâmplat nimic la Marele Gatsby, Deșertul tătarilor, Macbeth, de la decadența gurmandă (din Marea crăpelniță al lui Marco Ferreri) și erotică (din Pasiune fatală al lui Louis Malle) la aventurile lui Corto Maltese și parabola Fiului Risipitor, asistăm la o defilare a (anti)eroilor ficționali care se instalează și persistă în eșec. Evitând orice sistematizare, încercare de pedagogie negativă sau lecție de morală, autorul pornește în mod frecvent de la reflecțiile lui Emil Cioran, cu care împărtășește „atracția inavuabilă față de ratare“ și care deschide seria rataților ficționali cu cei din propria panoplie biografică.