collections_bookmark
Conținut în... (Nivel set)
CORPUSUL receptării critice a operei lui M. Eminescu : Secolul XX
9789736422737
2011
Sunt şi unii care-l socotesc pe Eminescu pesimist sub înrâurirea lui Schopenhauer. Lasă că-n gândul meu Eminescu n-a fost pesimist, ci idealist, scârbit de cele ce se petreceau împrejurul lui; dar chiar dacă ar fi fost stăpânit de convingerea că oamenii sunt stricaţi şi că în mijlocul lor viaţa nu merită să fie trăită, convingerea aceasta nu cetind scrierile lui Schopenhauer a dobândit-o, ci înfruntând greutăţile vieţii. El era moldovean, îşi petrecuse cele mai frumoase zile ale copilăriei în Bucovina, cutreierase în timpul tinereţelor Muntenia, Ardealul, Banatul şi ţara Ungurească, se simţea, deci, pretutindeni printre români ca la el acasă; şi n-a fost între contimporanii lui nici unul care să se fi pătruns deopotrivă cu el de ideea naţională română. De aceea, el îşi dădea mai bine decât orişicine samă despre neajunsurile vieţii noastre naţionale şi cea mai constantă preocupare a lui era înlăturarea acestora. Ioan Slavici, Eminescu la Viena, 1921
| ISBN | |
| Număr ISBN | 9789736422737 |
| Alt sistem de control al numerelor | |
| Cotă | II 76340 |
| Limba resursei | |
| Limba textului | rum |
| Titlu / Menţiuni de responsabilitate | |
| Titlu | CORPUSUL receptării critice a operei lui M. Eminescu |
| Desemnarea gen. a materialului | Carte tipărită |
| Alte informaţii la titlu | Secolul XX |
| Numărul părţii | Vol.27 |
| Numele părţii | iunie - decembrie 1921 |
| Publicare, distribuţie | |
| Data publicării | 2011 |
| Descriere fizică | |
| Desemnarea specifica a mat. | 367 p. |
| Titlu | |
| Titlu | CORPUSUL receptării critice a operei lui M. Eminescu : Secolul XX Vol.27 : iunie - decembrie 1921 |
| Notă de rezumat/abstract | |
| Abstract/Sumar | Sunt şi unii care-l socotesc pe Eminescu pesimist sub înrâurirea lui Schopenhauer. Lasă că-n gândul meu Eminescu n-a fost pesimist, ci idealist, scârbit de cele ce se petreceau împrejurul lui; dar chiar dacă ar fi fost stăpânit de convingerea că oamenii sunt stricaţi şi că în mijlocul lor viaţa nu merită să fie trăită, convingerea aceasta nu cetind scrierile lui Schopenhauer a dobândit-o, ci înfruntând greutăţile vieţii. El era moldovean, îşi petrecuse cele mai frumoase zile ale copilăriei în Bucovina, cutreierase în timpul tinereţelor Muntenia, Ardealul, Banatul şi ţara Ungurească, se simţea, deci, pretutindeni printre români ca la el acasă; şi n-a fost între contimporanii lui nici unul care să se fi pătruns deopotrivă cu el de ideea naţională română. De aceea, el îşi dădea mai bine decât orişicine samă despre neajunsurile vieţii noastre naţionale şi cea mai constantă preocupare a lui era înlăturarea acestora. Ioan Slavici, Eminescu la Viena, 1921 |
| Nivel set | |
| [nedefinit] | ROISBJI#5bb8f2a884628c9b |
| Titlu | CORPUSUL receptării critice a operei lui M. Eminescu : Secolul XX |
| Caracteristicile rubricii | |
| Element de intrare | monografie |
| Alte clasificări | |
| Alte clasificări - Numărul clasei | 821.135.1 |
II 76340
CORPUSUL receptării critice a operei lui M. Eminescu : Secolul XX.- , 2011.
367 p..
Sunt şi unii care-l socotesc pe Eminescu pesimist sub înrâurirea lui Schopenhauer. Lasă că-n gândul meu Eminescu n-a fost pesimist, ci idealist, scârbit de cele ce se petreceau împrejurul lui; dar chiar dacă ar fi fost stăpânit de convingerea că oamenii sunt stricaţi şi că în mijlocul lor viaţa nu merită să fie trăită, convingerea aceasta nu cetind scrierile lui Schopenhauer a dobândit-o, ci înfruntând greutăţile vieţii. El era moldovean, îşi petrecuse cele mai frumoase zile ale copilăriei în Bucovina, cutreierase în timpul tinereţelor Muntenia, Ardealul, Banatul şi ţara Ungurească, se simţea, deci, pretutindeni printre români ca la el acasă; şi n-a fost între contimporanii lui nici unul care să se fi pătruns deopotrivă cu el de ideea naţională română. De aceea, el îşi dădea mai bine decât orişicine samă despre neajunsurile vieţii noastre naţionale şi cea mai constantă preocupare a lui era înlăturarea acestora. Ioan Slavici, Eminescu la Viena, 1921.
ISBN 9789736422737
010
__
$a9789736422737
035 __ $aII 76340
101 0_ $arum
200 0_ $aCORPUSUL receptării critice a operei lui M. Eminescu $bCarte tipărită $eSecolul XX $hVol.27 $iiunie - decembrie 1921
210 ## $d2011
215 __ $a367 p.
299 __ $aCORPUSUL receptării critice a operei lui M. Eminescu : Secolul XX Vol.27 : iunie - decembrie 1921
330 __ $aSunt şi unii care-l socotesc pe Eminescu pesimist sub înrâurirea lui Schopenhauer. Lasă că-n gândul meu Eminescu n-a fost pesimist, ci idealist, scârbit de cele ce se petreceau împrejurul lui; dar chiar dacă ar fi fost stăpânit de convingerea că oamenii sunt stricaţi şi că în mijlocul lor viaţa nu merită să fie trăită, convingerea aceasta nu cetind scrierile lui Schopenhauer a dobândit-o, ci înfruntând greutăţile vieţii. El era moldovean, îşi petrecuse cele mai frumoase zile ale copilăriei în Bucovina, cutreierase în timpul tinereţelor Muntenia, Ardealul, Banatul şi ţara Ungurească, se simţea, deci, pretutindeni printre români ca la el acasă; şi n-a fost între contimporanii lui nici unul care să se fi pătruns deopotrivă cu el de ideea naţională română. De aceea, el îşi dădea mai bine decât orişicine samă despre neajunsurile vieţii noastre naţionale şi cea mai constantă preocupare a lui era înlăturarea acestora. Ioan Slavici, Eminescu la Viena, 1921
461 _0 $1ROISBJI#5bb8f2a884628c9b $tCORPUSUL receptării critice a operei lui M. Eminescu : Secolul XX
608 __ $amonografie
686 __ $a821.135.1
035 __ $aII 76340
101 0_ $arum
200 0_ $aCORPUSUL receptării critice a operei lui M. Eminescu $bCarte tipărită $eSecolul XX $hVol.27 $iiunie - decembrie 1921
210 ## $d2011
215 __ $a367 p.
299 __ $aCORPUSUL receptării critice a operei lui M. Eminescu : Secolul XX Vol.27 : iunie - decembrie 1921
330 __ $aSunt şi unii care-l socotesc pe Eminescu pesimist sub înrâurirea lui Schopenhauer. Lasă că-n gândul meu Eminescu n-a fost pesimist, ci idealist, scârbit de cele ce se petreceau împrejurul lui; dar chiar dacă ar fi fost stăpânit de convingerea că oamenii sunt stricaţi şi că în mijlocul lor viaţa nu merită să fie trăită, convingerea aceasta nu cetind scrierile lui Schopenhauer a dobândit-o, ci înfruntând greutăţile vieţii. El era moldovean, îşi petrecuse cele mai frumoase zile ale copilăriei în Bucovina, cutreierase în timpul tinereţelor Muntenia, Ardealul, Banatul şi ţara Ungurească, se simţea, deci, pretutindeni printre români ca la el acasă; şi n-a fost între contimporanii lui nici unul care să se fi pătruns deopotrivă cu el de ideea naţională română. De aceea, el îşi dădea mai bine decât orişicine samă despre neajunsurile vieţii noastre naţionale şi cea mai constantă preocupare a lui era înlăturarea acestora. Ioan Slavici, Eminescu la Viena, 1921
461 _0 $1ROISBJI#5bb8f2a884628c9b $tCORPUSUL receptării critice a operei lui M. Eminescu : Secolul XX
608 __ $amonografie
686 __ $a821.135.1
| Barcode/Nr. Inventar | Număr/Ediție | Localizare | Regim resursa | Disponibil | Cota | |
|---|---|---|---|---|---|---|
| 1. | 894019 / 0894019 | D | Împrumut la sala de lectură | Da | II 76340 |
| Gestiune | Regim imprumut | Ex. | Acțiune |
|---|---|---|---|
| D | Împrumut la sala de lectură | 1 |
|
