299 __ $aCoreea de Nord : un stat-gherilă în transformare
955 __ $a1
200 __ $aCoreea de Nord $eun stat-gherilă în transformare $fPhilippe Pons $gcu o postfață a autorului la ediția în limba română $gtraducere din limba franceză de Diana Morărașu $gprefață de Claudiu Degeratu $bCarte tipărită
700 __ $aPons, Philippe
702 __ $aPons, Philippe $4postf.
702 __ $aMorăraşu, Diana $4trad.
702 __ $aDegeratu, Claudiu $4pref.
010 __ $a9786069507896
035 __ $aII 93633
675 __ $a94(519.3)"1945/..."
675 __ $a327:329.15(519.3)"1945/..."
675 __ $a082.1Istorie
686 __ $a929/94
608 __ $amonografie
606 __ $aCoreea de Nord - evoluție postbelică
606 __ $aregimul comunist (Coreea de Nord)
606 __ $aCoreea de Nord - relații internaționale postbelice
101 __ $arum
210 __ $aBucurești $cEditura Corint $d2021 $eBucurești $gEuro Business Tipar
215 __ $a848 p.
225 __ $aIstorie
830 __ $a94(519)/ P77
300 __ $aBibliografie p. 767-830
330 __ $aIstoria politică a Coreei de Nord de la fondare până în zilele noastre. Foarte mulți oameni detestă Republica Populară Democrată Coreeană, cum este denumită oficial țara care ocupă nordul peninsulei Coreea, dar cel puțin la fel de mulți fie nu cunosc aproape nimic despre ea, fie știu anumite lucruri care se întemeiază pe o serie de prejudecăți. Prin această carte, Philippe Pons își propune să înfățișeze resorturile unui sistem totalitar fără egal prin ideologia sa bine închegată, plasându-l în spațiu și timp pentru a afla originile și a descifra funcționarea unei economii pline de contradicții. Acest teritoriu din Extremul Orient are o istorie plină de frământări: peninsula a fost colonizată de Japonia (1910–1945), apoi, împărțită de SUA și URSS în 1945, împărțire validată trei ani mai târziu și contestată printr-un război fratricid (1950–1953), care, teoretic, nu s-a încheiat, nefiind semnat un tratat de pace, ci doar un armistițiu. Ajuns la putere, Kim Il Sung a dat luptei de eliberare caracterul unui mit fondator și a organizat țara după modelul unei unități de gherilă, populației insuflându-i-se o mentalitate de asediu permanent. Acest „stat-gherilă” își datorează durabilitatea nu atât caracterului său stalinist, cât naționalismului inveterat. Economia țării capătă din ce în ce mai mult o natură hibridă. Granița dintre sectorul public și cel privat este tot mai neclară, fapt care produce profunde mutații sociale. Această evoluție internă are ca fundal o serie de aspecte geostrategice: riscurile pe care le implică ambițiile nucleare ale regimului nord-coreean, dorința de hegemonie a puternicului vecin chinez și revenirea Rusiei în marele joc diplomatic.