010 __ $a9789731264462
035 __ $aII 81452
101 0_ $arum
200 0_ $aCei unsprezece $bCarte tipărită $e[roman] $fPierre Michon $gtraducere din limba franceză și cuvânt înainte de Livia Titieni
210 ## $aCluj-Napoca $cGrinta $d2012
215 __ $a143 p.
299 __ $aCei unsprezece : [roman]
330 __ $aPasionat de istorie şi de pictură, Pierre Michon întreprinde prin această carte o incursiune în zilele sumbre ale Revoluţiei franceze, imaginând un tablou cu cei unsprezece membri ai Comitetului de salvare naţională, pe care îi prezintă sarcastic, ca pe nişte provinciali rataţi, (în tinereţe nutrind ambiţii literare), maşini puternice, detracate ale întunecatelor zile revoluţionare. Ei au suspendat constituţia, au instaurat dictatura şi teroarea timp de un an până la căderea lui Robespierre. Sunt astfel portretizaţi Robespierre, Saint-Just şi acoliţii lor, individualizaţi de penelul pictorului Franţois-Elie Corentin, acel „Tiepolo al Terorii", căruia câţiva membri ai Comitetului îi comandă tabloul. Comandă care trebuie să se plieze pe alternativa diabolică a acelor zile, în funcţie de victoria, respectiv de căderea taberei lui Robespierre: „şi-ntr-un caz şi-ntr-altul, trebuia ca tabloul să fie just, să funcţioneze; ca Robespierre şi ceilalţi să fie văzuţi ca nişte reprezentanţi mărinimoşi sau ca nişte tigri însetaţi de sânge, după cum faptele pretindeau o lectură sau alta". Povestea tabloului este bogată în detalii şi artificii narative, ieşite din imaginaţia autorului. Se împleteşte Istoria şi imaginarul, favorizând o reflecţie asupra raporturilor dintre artă şi putere, asupra caracterului relativ al reperelor noastre, asupra inserţiei noastre în realitate, în ultimă analiză a raportului dintre realitate şi ficţiunea primară.
606 __ $alit. franc. - roman istoric
608 __ $amonografie
675 __ $a821.133.1-31=135.1
686 __ $a821
700 _0 $aMichon, Pierre
702 _0 $4pref. $4trad. $aTitieni, Livia
975 00 $a821.133.1
975 00 $a-31
975 00 $a=135.1