Ceasul șacalilor
| Autor | Iorga, Nicolae chat |
| Editura | Saeculum I.O. chat |
| Loc publicare | București |
| An | 2012 |
| Subiect | istoria României - Transilvania chat |
| lit. rom. - publicistică chat | |
| ISBN | 9789736422980 |
| ISBN | |
| Număr ISBN | 9789736422980 |
| Alt sistem de control al numerelor | |
| Cotă | II 82999 |
| Limba resursei | |
| Limba textului | rum |
| Titlu / Menţiuni de responsabilitate | |
| Titlu | Ceasul șacalilor |
| Desemnarea gen. a materialului | Carte tipărită |
| Prima menţ. de resp. | N. Iorga |
| Urm. menţ. de responsabilitate | Ediție critică de I. Oprișan |
| Publicare, distribuţie | |
| Loc publicare | București |
| Editura | Saeculum I.O. |
| Data publicării | 2012 |
| Descriere fizică | |
| Desemnarea specifica a mat. | 479 p. |
| Serii | |
| Titlul seriei | Documente revelatorii |
| Transilvania | |
| Numărul părţii | 11 |
| Titlu | |
| Titlu | Ceasul șacalilor |
| Notă de rezumat/abstract | |
| Abstract/Sumar | Poporul nostru a avut întotdeauna noţiunea de adevăr şi de dreptate. }n 1821, sub Tudor, nu s-a răsculat contra stăpâniri decât să se aşeze din nou în drepturile sale. Nu Austria cu forma, ci cultura română cu sufletul e binefăcătoarea noastră. România Mare e rezultatul lucrării unui Aron Pumnul, a unui Eminescu precum şi a celorlalţi propagandişti, care au introdus în suflete unitatea naţională. Realizarea ei a venit prin jertfa soldatului român din tranşee. Sufletul acestuia a fost pregătit de profesor şi de scriitor, de ceata sacră a cântăreţilor. Opera de creaţiune începută de studenţimea din Paris, Viena, Blaj, etc., a fost desăvârşită de un Eminescu, care a plecat din Botoşani şi a luat ţara în lung şi în lat, nu să ajungă ministru ori milionar, ci apostol naţional. Urmând exemplul lor, să nu ne închidem în casa mică regionalistă, ci să intrăm în casa mare pregătită nouă de atâţia eroi pe deosebitele ternuri. Datoria oricărui român din noua Românie e să-şi cunoască patria mărită, nu după unele colibe din Vechiul Regat ori după Palatul Poştelor sau Casa de Depuneri din Bucureşti, ci după avuţiile şi frumuseţile naturale şi artistice. Eu străinilor vizitatori aceasta le arăt, altcum facem potemchinade. N. Iorga, Trei Mai în Ardeal (20 mai 1922) |
| Vedetă de subiect ca subiect | |
| Subiect | istoria României - Transilvania |
| lit. rom. - publicistică | |
| Caracteristicile rubricii | |
| Element de intrare | monografie |
| Număr (indice) CZU | |
| Număr (indice) CZU | 94(498.4)"1929/1936" |
| 821.135.1-92 | |
| 082.1Documente revelatorii | |
| Alte clasificări | |
| Alte clasificări - Numărul clasei | 929/94 |
| Nume de persoană / resp. intelectuală primară | |
| Autor principal | Iorga, Nicolae |
| Nume de persoană / resp. intelectuală secundară | |
| Cod de legătură | ed. |
| Autor secundar | Oprişan, Ionel |
| Indici CZU | |
| Indice de bază CZU | 94 |
| (498.4) | |
| "1929/1936" | |
| 821.135.1 | |
| -92 | |
| 082.1 | |
II 82999
Iorga, Nicolae
Ceasul șacalilor / N. Iorga ; Ediție critică de I. Oprișan.- București : Saeculum I.O. , 2012.
479 p..- (Documente revelatoriiTransilvania).
Poporul nostru a avut întotdeauna noţiunea de adevăr şi de dreptate. }n 1821, sub Tudor, nu s-a răsculat contra stăpâniri decât să se aşeze din nou în drepturile sale. Nu Austria cu forma, ci cultura română cu sufletul e binefăcătoarea noastră. România Mare e rezultatul lucrării unui Aron Pumnul, a unui Eminescu precum şi a celorlalţi propagandişti, care au introdus în suflete unitatea naţională. Realizarea ei a venit prin jertfa soldatului român din tranşee. Sufletul acestuia a fost pregătit de profesor şi de scriitor, de ceata sacră a cântăreţilor. Opera de creaţiune începută de studenţimea din Paris, Viena, Blaj, etc., a fost desăvârşită de un Eminescu, care a plecat din Botoşani şi a luat ţara în lung şi în lat, nu să ajungă ministru ori milionar, ci apostol naţional. Urmând exemplul lor, să nu ne închidem în casa mică regionalistă, ci să intrăm în casa mare pregătită nouă de atâţia eroi pe deosebitele ternuri. Datoria oricărui român din noua Românie e să-şi cunoască patria mărită, nu după unele colibe din Vechiul Regat ori după Palatul Poştelor sau Casa de Depuneri din Bucureşti, ci după avuţiile şi frumuseţile naturale şi artistice. Eu străinilor vizitatori aceasta le arăt, altcum facem potemchinade. N. Iorga, Trei Mai în Ardeal (20 mai 1922).
ISBN 9789736422980
I Oprişan, Ionel(ed.)
1. istoria României - Transilvania
2. lit. rom. - publicistică
94(498.4)"1929/1936"
821.135.1-92
082.1Documente revelatorii
010
__
$a9789736422980
035 __ $aII 82999
101 0_ $arum
200 0_ $aCeasul șacalilor $bCarte tipărită $fN. Iorga $gEdiție critică de I. Oprișan
210 ## $aBucurești $cSaeculum I.O. $d2012
215 __ $a479 p.
225 0_ $aDocumente revelatorii
225 0_ $aTransilvania $h11
299 __ $aCeasul șacalilor
330 __ $aPoporul nostru a avut întotdeauna noţiunea de adevăr şi de dreptate. }n 1821, sub Tudor, nu s-a răsculat contra stăpâniri decât să se aşeze din nou în drepturile sale. Nu Austria cu forma, ci cultura română cu sufletul e binefăcătoarea noastră. România Mare e rezultatul lucrării unui Aron Pumnul, a unui Eminescu precum şi a celorlalţi propagandişti, care au introdus în suflete unitatea naţională. Realizarea ei a venit prin jertfa soldatului român din tranşee. Sufletul acestuia a fost pregătit de profesor şi de scriitor, de ceata sacră a cântăreţilor. Opera de creaţiune începută de studenţimea din Paris, Viena, Blaj, etc., a fost desăvârşită de un Eminescu, care a plecat din Botoşani şi a luat ţara în lung şi în lat, nu să ajungă ministru ori milionar, ci apostol naţional. Urmând exemplul lor, să nu ne închidem în casa mică regionalistă, ci să intrăm în casa mare pregătită nouă de atâţia eroi pe deosebitele ternuri. Datoria oricărui român din noua Românie e să-şi cunoască patria mărită, nu după unele colibe din Vechiul Regat ori după Palatul Poştelor sau Casa de Depuneri din Bucureşti, ci după avuţiile şi frumuseţile naturale şi artistice. Eu străinilor vizitatori aceasta le arăt, altcum facem potemchinade. N. Iorga, Trei Mai în Ardeal (20 mai 1922)
606 __ $aistoria României - Transilvania
606 __ $alit. rom. - publicistică
608 __ $amonografie
675 __ $a94(498.4)"1929/1936"
675 __ $a821.135.1-92
675 __ $a082.1Documente revelatorii
686 __ $a929/94
700 _0 $aIorga, Nicolae
702 _0 $4ed. $aOprişan, Ionel
975 00 $a94
975 00 $a(498.4)
975 00 $a"1929/1936"
975 00 $a821.135.1
975 00 $a-92
975 00 $a082.1
035 __ $aII 82999
101 0_ $arum
200 0_ $aCeasul șacalilor $bCarte tipărită $fN. Iorga $gEdiție critică de I. Oprișan
210 ## $aBucurești $cSaeculum I.O. $d2012
215 __ $a479 p.
225 0_ $aDocumente revelatorii
225 0_ $aTransilvania $h11
299 __ $aCeasul șacalilor
330 __ $aPoporul nostru a avut întotdeauna noţiunea de adevăr şi de dreptate. }n 1821, sub Tudor, nu s-a răsculat contra stăpâniri decât să se aşeze din nou în drepturile sale. Nu Austria cu forma, ci cultura română cu sufletul e binefăcătoarea noastră. România Mare e rezultatul lucrării unui Aron Pumnul, a unui Eminescu precum şi a celorlalţi propagandişti, care au introdus în suflete unitatea naţională. Realizarea ei a venit prin jertfa soldatului român din tranşee. Sufletul acestuia a fost pregătit de profesor şi de scriitor, de ceata sacră a cântăreţilor. Opera de creaţiune începută de studenţimea din Paris, Viena, Blaj, etc., a fost desăvârşită de un Eminescu, care a plecat din Botoşani şi a luat ţara în lung şi în lat, nu să ajungă ministru ori milionar, ci apostol naţional. Urmând exemplul lor, să nu ne închidem în casa mică regionalistă, ci să intrăm în casa mare pregătită nouă de atâţia eroi pe deosebitele ternuri. Datoria oricărui român din noua Românie e să-şi cunoască patria mărită, nu după unele colibe din Vechiul Regat ori după Palatul Poştelor sau Casa de Depuneri din Bucureşti, ci după avuţiile şi frumuseţile naturale şi artistice. Eu străinilor vizitatori aceasta le arăt, altcum facem potemchinade. N. Iorga, Trei Mai în Ardeal (20 mai 1922)
606 __ $aistoria României - Transilvania
606 __ $alit. rom. - publicistică
608 __ $amonografie
675 __ $a94(498.4)"1929/1936"
675 __ $a821.135.1-92
675 __ $a082.1Documente revelatorii
686 __ $a929/94
700 _0 $aIorga, Nicolae
702 _0 $4ed. $aOprişan, Ionel
975 00 $a94
975 00 $a(498.4)
975 00 $a"1929/1936"
975 00 $a821.135.1
975 00 $a-92
975 00 $a082.1
| Barcode/Nr. Inventar | Număr/Ediție | Localizare | Regim resursa | Disponibil | Cota | |
|---|---|---|---|---|---|---|
| 1. | 904987 / 0904987 | D | Împrumut la sala de lectură | Da | II 82999 |
| Gestiune | Regim imprumut | Ex. | Acțiune |
|---|---|---|---|
| D | Împrumut la sala de lectură | 1 |
|
