CARDIOLOGIE preventivă și recuperare cardiovasculară
| Editura | Clusium chat |
| Loc publicare | Cluj Napoca |
| An | 2020 |
| Subiect | cardiologie preventivă chat |
| recuperare cardiovasculară chat | |
| ISBN | 9789735556211 |
| Note | Bibliografie p. 93-112 |
| Titlu | |
| Titlu | CARDIOLOGIE preventivă și recuperare cardiovasculară |
| [nedefinit] | 1 |
| Titlu / Menţiuni de responsabilitate | |
| Titlu | CARDIOLOGIE preventivă și recuperare cardiovasculară |
| Desemnarea gen. a materialului | Carte tipărită |
| Prima menţ. de resp. | Ioana Adriana Ardelean, Cornelia Bala, Bogdan Caloian, ... |
| Urm. menţ. de responsabilitate | sub redacția Dumitru Zdrenghea, Dana Pop, Florin Mitu |
| Nume de persoană / resp. intelectuală primară | |
| Nume de persoană / resp. intelectuală alternativă | |
| Autor alternativ | Ardelean, Ioana Adriana |
| Bala, Cornelia | |
| Caloian, Bogdan | |
| Nume de persoană / resp. intelectuală secundară | |
| Autor secundar | Zdrenghea, Dumitru |
| Cod de legătură | ed. |
| Autor secundar | Pop, Dana |
| Cod de legătură | ed. |
| Autor secundar | Mitu, Florin |
| Cod de legătură | ed. |
| ISBN | |
| Număr ISBN | 9789735556211 |
| Alt sistem de control al numerelor | |
| Cotă | III 37366 |
| Număr (indice) CZU | |
| Număr (indice) CZU | 616.12 |
| Alte clasificări | |
| Alte clasificări - Numărul clasei | 61 |
| Caracteristicile rubricii | |
| Element de intrare | monografie |
| Vedetă de subiect ca subiect | |
| Subiect | cardiologie preventivă |
| recuperare cardiovasculară | |
| Limba resursei | |
| Limba textului | rum |
| Publicare, distribuţie | |
| Data publicării | 2020 |
| Loc publicare | Cluj Napoca |
| Editura | Clusium |
| Descriere fizică | |
| Desemnarea specifica a mat. | 472 p. |
| Alte detalii fizice | fig., tab. |
| Notă generală | |
| Textul notei | Bibliografie p. 93-112 |
| Notă de rezumat/abstract | |
| Abstract/Sumar | Prefata: In cei 12 ani care au trecut de la aparitia ultimei monografii romanesti consacrate preventiei si recuperarii cardiovasculare, pe plan international, dar si national, au avut loc mari schimbari conceptuale. Desigur, recuperarea in forma sa clasica de antrenament fizic are certe efecte benefice asupra bolilor cardiovasculare. Acest fapt tot mai recunoscut, la fel ca si demonstrarea beneficiilor preventiei secundare, a facut ca, in final, cardiologia preventiva si recuperarea sa se reuneasca, ultima fiind inglobata in prima ca o componenta extrem de importanta a acesteia. Paradoxal insa, aceasta fuziune a deplasat in mare parte atentia medicilor asupra celorlaltor componente bine cunoscute ale cardiologiei preventive (combaterea factorilor de risc etc.), iar recuperarea prin antrenament fizic a trecut intr-un con relativ de umbra, desi beneficiile sale erau bine cunoscute. Astfel, din nou paradoxal, desi atat in preventia primara, cat si in cea secundara se recomanda activitate fizica constanta, zilnica, sau cel putin de cinci ori pe saptamana, inclusiv in bolile cardiovasculare, programele de recuperare fizica supravegheata (antrenament fizic) nu au crescut, ci au scazut procentual atat ca recomandare, cat si ca participare efectiva. Acest fapt este partial explicabil, cel putin in cardiopatia ischemica, in care revascularizarea precoce prezerva capacitatea de efort a bolnavilor, care nu mai trebuie recuperata prin antrenament fizic, fiind suficienta continuarea activitatii fizice anterioare. In al doilea rand, includerea numarului mare de pacienti cu insuficienta cardiaca printre beneficiarii recuperarii fizice a obligat la deplasarea recuperarii institutionale spre recuperarea la domiciliu, asistata prin cadre specializate, dar tot mai mult prin telemedicina. Astfel, extinderea recuperarii, inclusiv la alte categorii de boli cardiovasculare, a dus, iarasi paradoxal, la o relaxare relativa a programelor de antrenament fizic si, in consecinta, la rezultate mai putin bune ale acestuia. De aceea, desi actualmente pe plan european a fost adoptat termenul de cardiologie preventiva, care include si recuperarea fizica, am optat, din considerente practice, pentru titlul de Cardiologie preventiva si recuperare cardiovasculara pentru a sublinia rolul activitatii fizice si al antrenamentului fizic in preventia primara si secundara a bolilor cardiovasculare. Speram ca aceasta lucrare cu caracter practic sa suscite, ca si cea anterioara, interesul medicilor de diverse specialitati implicati in prevenirea si ingrijirea bolilor cardiovasculare. (Autorii) |
III 37366
CARDIOLOGIE preventivă și recuperare cardiovasculară / Ioana Adriana Ardelean, Cornelia Bala, Bogdan Caloian, ... ; sub redacția Dumitru Zdrenghea, Dana Pop, Florin Mitu.- Cluj Napoca : Clusium , 2020.
472 p. : fig., tab..
Bibliografie p. 93-112
Prefata: In cei 12 ani care au trecut de la aparitia ultimei monografii romanesti consacrate preventiei si recuperarii cardiovasculare, pe plan international, dar si national, au avut loc mari schimbari conceptuale. Desigur, recuperarea in forma sa clasica de antrenament fizic are certe efecte benefice asupra bolilor cardiovasculare. Acest fapt tot mai recunoscut, la fel ca si demonstrarea beneficiilor preventiei secundare, a facut ca, in final, cardiologia preventiva si recuperarea sa se reuneasca, ultima fiind inglobata in prima ca o componenta extrem de importanta a acesteia. Paradoxal insa, aceasta fuziune a deplasat in mare parte atentia medicilor asupra celorlaltor componente bine cunoscute ale cardiologiei preventive (combaterea factorilor de risc etc.), iar recuperarea prin antrenament fizic a trecut intr-un con relativ de umbra, desi beneficiile sale erau bine cunoscute. Astfel, din nou paradoxal, desi atat in preventia primara, cat si in cea secundara se recomanda activitate fizica constanta, zilnica, sau cel putin de cinci ori pe saptamana, inclusiv in bolile cardiovasculare, programele de recuperare fizica supravegheata (antrenament fizic) nu au crescut, ci au scazut procentual atat ca recomandare, cat si ca participare efectiva. Acest fapt este partial explicabil, cel putin in cardiopatia ischemica, in care revascularizarea precoce prezerva capacitatea de efort a bolnavilor, care nu mai trebuie recuperata prin antrenament fizic, fiind suficienta continuarea activitatii fizice anterioare. In al doilea rand, includerea numarului mare de pacienti cu insuficienta cardiaca printre beneficiarii recuperarii fizice a obligat la deplasarea recuperarii institutionale spre recuperarea la domiciliu, asistata prin cadre specializate, dar tot mai mult prin telemedicina. Astfel, extinderea recuperarii, inclusiv la alte categorii de boli cardiovasculare, a dus, iarasi paradoxal, la o relaxare relativa a programelor de antrenament fizic si, in consecinta, la rezultate mai putin bune ale acestuia. De aceea, desi actualmente pe plan european a fost adoptat termenul de cardiologie preventiva, care include si recuperarea fizica, am optat, din considerente practice, pentru titlul de Cardiologie preventiva si recuperare cardiovasculara pentru a sublinia rolul activitatii fizice si al antrenamentului fizic in preventia primara si secundara a bolilor cardiovasculare. Speram ca aceasta lucrare cu caracter practic sa suscite, ca si cea anterioara, interesul medicilor de diverse specialitati implicati in prevenirea si ingrijirea bolilor cardiovasculare. (Autorii).
ISBN 9789735556211
I Ardelean, Ioana Adriana
II Bala, Cornelia
III Caloian, Bogdan
IV Zdrenghea, Dumitru(ed.)
V Pop, Dana(ed.)
VI Mitu, Florin(ed.)
1. cardiologie preventivă
2. recuperare cardiovasculară
616.12
299
__
$aCARDIOLOGIE preventivă și recuperare cardiovasculară
955 __ $a1
200 __ $aCARDIOLOGIE preventivă și recuperare cardiovasculară $bCarte tipărită $fIoana Adriana Ardelean, Cornelia Bala, Bogdan Caloian, ... $gsub redacția Dumitru Zdrenghea, Dana Pop, Florin Mitu
700 _0
701 __ $aArdelean, Ioana Adriana
701 __ $aBala, Cornelia
701 __ $aCaloian, Bogdan
702 __ $aZdrenghea, Dumitru $4ed.
702 __ $aPop, Dana $4ed.
702 __ $aMitu, Florin $4ed.
010 __ $a9789735556211
035 __ $aIII 37366
675 __ $a616.12
686 __ $a61
608 __ $amonografie
606 __ $acardiologie preventivă
606 __ $arecuperare cardiovasculară
101 __ $arum
210 __ $d2020 $aCluj Napoca $cClusium
215 __ $a472 p. $cfig., tab.
300 __ $aBibliografie p. 93-112
330 __ $aPrefata: In cei 12 ani care au trecut de la aparitia ultimei monografii romanesti consacrate preventiei si recuperarii cardiovasculare, pe plan international, dar si national, au avut loc mari schimbari conceptuale. Desigur, recuperarea in forma sa clasica de antrenament fizic are certe efecte benefice asupra bolilor cardiovasculare. Acest fapt tot mai recunoscut, la fel ca si demonstrarea beneficiilor preventiei secundare, a facut ca, in final, cardiologia preventiva si recuperarea sa se reuneasca, ultima fiind inglobata in prima ca o componenta extrem de importanta a acesteia. Paradoxal insa, aceasta fuziune a deplasat in mare parte atentia medicilor asupra celorlaltor componente bine cunoscute ale cardiologiei preventive (combaterea factorilor de risc etc.), iar recuperarea prin antrenament fizic a trecut intr-un con relativ de umbra, desi beneficiile sale erau bine cunoscute. Astfel, din nou paradoxal, desi atat in preventia primara, cat si in cea secundara se recomanda activitate fizica constanta, zilnica, sau cel putin de cinci ori pe saptamana, inclusiv in bolile cardiovasculare, programele de recuperare fizica supravegheata (antrenament fizic) nu au crescut, ci au scazut procentual atat ca recomandare, cat si ca participare efectiva. Acest fapt este partial explicabil, cel putin in cardiopatia ischemica, in care revascularizarea precoce prezerva capacitatea de efort a bolnavilor, care nu mai trebuie recuperata prin antrenament fizic, fiind suficienta continuarea activitatii fizice anterioare. In al doilea rand, includerea numarului mare de pacienti cu insuficienta cardiaca printre beneficiarii recuperarii fizice a obligat la deplasarea recuperarii institutionale spre recuperarea la domiciliu, asistata prin cadre specializate, dar tot mai mult prin telemedicina. Astfel, extinderea recuperarii, inclusiv la alte categorii de boli cardiovasculare, a dus, iarasi paradoxal, la o relaxare relativa a programelor de antrenament fizic si, in consecinta, la rezultate mai putin bune ale acestuia. De aceea, desi actualmente pe plan european a fost adoptat termenul de cardiologie preventiva, care include si recuperarea fizica, am optat, din considerente practice, pentru titlul de Cardiologie preventiva si recuperare cardiovasculara pentru a sublinia rolul activitatii fizice si al antrenamentului fizic in preventia primara si secundara a bolilor cardiovasculare. Speram ca aceasta lucrare cu caracter practic sa suscite, ca si cea anterioara, interesul medicilor de diverse specialitati implicati in prevenirea si ingrijirea bolilor cardiovasculare. (Autorii)
955 __ $a1
200 __ $aCARDIOLOGIE preventivă și recuperare cardiovasculară $bCarte tipărită $fIoana Adriana Ardelean, Cornelia Bala, Bogdan Caloian, ... $gsub redacția Dumitru Zdrenghea, Dana Pop, Florin Mitu
700 _0
701 __ $aArdelean, Ioana Adriana
701 __ $aBala, Cornelia
701 __ $aCaloian, Bogdan
702 __ $aZdrenghea, Dumitru $4ed.
702 __ $aPop, Dana $4ed.
702 __ $aMitu, Florin $4ed.
010 __ $a9789735556211
035 __ $aIII 37366
675 __ $a616.12
686 __ $a61
608 __ $amonografie
606 __ $acardiologie preventivă
606 __ $arecuperare cardiovasculară
101 __ $arum
210 __ $d2020 $aCluj Napoca $cClusium
215 __ $a472 p. $cfig., tab.
300 __ $aBibliografie p. 93-112
330 __ $aPrefata: In cei 12 ani care au trecut de la aparitia ultimei monografii romanesti consacrate preventiei si recuperarii cardiovasculare, pe plan international, dar si national, au avut loc mari schimbari conceptuale. Desigur, recuperarea in forma sa clasica de antrenament fizic are certe efecte benefice asupra bolilor cardiovasculare. Acest fapt tot mai recunoscut, la fel ca si demonstrarea beneficiilor preventiei secundare, a facut ca, in final, cardiologia preventiva si recuperarea sa se reuneasca, ultima fiind inglobata in prima ca o componenta extrem de importanta a acesteia. Paradoxal insa, aceasta fuziune a deplasat in mare parte atentia medicilor asupra celorlaltor componente bine cunoscute ale cardiologiei preventive (combaterea factorilor de risc etc.), iar recuperarea prin antrenament fizic a trecut intr-un con relativ de umbra, desi beneficiile sale erau bine cunoscute. Astfel, din nou paradoxal, desi atat in preventia primara, cat si in cea secundara se recomanda activitate fizica constanta, zilnica, sau cel putin de cinci ori pe saptamana, inclusiv in bolile cardiovasculare, programele de recuperare fizica supravegheata (antrenament fizic) nu au crescut, ci au scazut procentual atat ca recomandare, cat si ca participare efectiva. Acest fapt este partial explicabil, cel putin in cardiopatia ischemica, in care revascularizarea precoce prezerva capacitatea de efort a bolnavilor, care nu mai trebuie recuperata prin antrenament fizic, fiind suficienta continuarea activitatii fizice anterioare. In al doilea rand, includerea numarului mare de pacienti cu insuficienta cardiaca printre beneficiarii recuperarii fizice a obligat la deplasarea recuperarii institutionale spre recuperarea la domiciliu, asistata prin cadre specializate, dar tot mai mult prin telemedicina. Astfel, extinderea recuperarii, inclusiv la alte categorii de boli cardiovasculare, a dus, iarasi paradoxal, la o relaxare relativa a programelor de antrenament fizic si, in consecinta, la rezultate mai putin bune ale acestuia. De aceea, desi actualmente pe plan european a fost adoptat termenul de cardiologie preventiva, care include si recuperarea fizica, am optat, din considerente practice, pentru titlul de Cardiologie preventiva si recuperare cardiovasculara pentru a sublinia rolul activitatii fizice si al antrenamentului fizic in preventia primara si secundara a bolilor cardiovasculare. Speram ca aceasta lucrare cu caracter practic sa suscite, ca si cea anterioara, interesul medicilor de diverse specialitati implicati in prevenirea si ingrijirea bolilor cardiovasculare. (Autorii)
| Barcode/Nr. Inventar | Număr/Ediție | Localizare | Regim resursa | Disponibil | Cota | |
|---|---|---|---|---|---|---|
| 1. | 1037185 / 1037185 | D | Împrumut la sala de lectură | Da | III 37366 |
| Gestiune | Regim imprumut | Ex. | Acțiune |
|---|---|---|---|
| D | Împrumut la sala de lectură | 1 |
|
