Conținut în... (Nivel set)
BIBLIOGRAFIA relaţiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice : (1919-1944)
9736422263
2009
Lucrarea de faţă se bazează în exclusivitate pe fondul de periodice al Bibliotecii Academiei Române, din care au fost selectate 824 de titluri (faţă de 511 câte au fost excerptate în volumele precedente), reprezentând toate periodicele româneşti din intervalul amintit, care au publicat literatură străină şi comentarii despre literatură străină, indiferent de profilul lor: reviste literare, magazine culturale, cotidiane politice etc. A fost, prin urmare, prelucrată bibliografic nu doar presa din capitală şi din marile centre culturale ale ţării, ci şi din oraşe mici (precum Câmpina, Fălticeni, Găeşti, Strehaia, Roşiorii de Vede etc.) şi mai ales aceea din teritoriile reunite: Transilvania, Basarabia, Bucovina de Nord, Dobrogea de Sud, teritorii care au cunoscut în perioada postbelică o remarcabilă renaştere culturală. Nu au intrat, în schimb, în obiectivul lucrării de faţă publicaţiile apărute în limbi străine, apoi almanahurile, calendarele şi revistele şcolare (cu excepţia câtorva, precum, între altele, „Revista Liceului Sfântul Sava“, în care au debutat tineri ce aveau să devină nume reprezentative ale literaturii noastre). Investigaţia întreprinsă s-a soldat cu aproximativ 90 000 de fişe analitice, care au fost ordonate pe baza clasificării zecimale şi repartizate pe literaturi naţionale. în genere, scriitorii au fost distribuiţi pe literaturi în temeiul criteriului lingvistic. Derogări de la aceasta, în virtutea unor motive care, din lipsă de spaţiu, nu pot fi expuse aici, s-au făcut în cazul lui Panait Istrati, considerat scriitor român, în acela al poeţilor avangardişti care au scris în limbi străine în presa literară românească (Ilarie Voronca, B. Fundoianu, I. Vinea ş.a.), al autorilor care au utilizat latina ca limbă de expresie între secolele al XV-lea - al XVII-lea. De asemenea, precum în uzul procedurilor bibliografice curente, am considerat ca literaturi distincte, adoptând de astă dată nu criteriul lingvistic, ci pe acela etnic şi geopolitic, ansamblul operelor unor scriitori care, aparţinând unor spaţii culturale şi naţionale diferite, au întrebuinţat acelaşi idiom: e vorba de literaturile de expresie engleză, de expresie franceză, de expresie germană.
lit. magh. - critică şi istorie literară
| ISBN | |
| Număr ISBN | 9736422263 |
| Alt sistem de control al numerelor | |
| Cotă | IV 3248 |
| Limba resursei | |
| Limba textului | rum |
| Titlu / Menţiuni de responsabilitate | |
| Titlu | BIBLIOGRAFIA relaţiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice |
| Desemnarea gen. a materialului | Carte tipărită |
| Alte informaţii la titlu | (1919-1944) |
| Numărul părţii | Vol.10 |
| Publicare, distribuţie | |
| Data publicării | 2009 |
| Descriere fizică | |
| Desemnarea specifica a mat. | 423 p. |
| Titlu | |
| Titlu | BIBLIOGRAFIA relaţiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice : (1919-1944) Vol.10 |
| Notă de rezumat/abstract | |
| Abstract/Sumar | Lucrarea de faţă se bazează în exclusivitate pe fondul de periodice al Bibliotecii Academiei Române, din care au fost selectate 824 de titluri (faţă de 511 câte au fost excerptate în volumele precedente), reprezentând toate periodicele româneşti din intervalul amintit, care au publicat literatură străină şi comentarii despre literatură străină, indiferent de profilul lor: reviste literare, magazine culturale, cotidiane politice etc. A fost, prin urmare, prelucrată bibliografic nu doar presa din capitală şi din marile centre culturale ale ţării, ci şi din oraşe mici (precum Câmpina, Fălticeni, Găeşti, Strehaia, Roşiorii de Vede etc.) şi mai ales aceea din teritoriile reunite: Transilvania, Basarabia, Bucovina de Nord, Dobrogea de Sud, teritorii care au cunoscut în perioada postbelică o remarcabilă renaştere culturală. Nu au intrat, în schimb, în obiectivul lucrării de faţă publicaţiile apărute în limbi străine, apoi almanahurile, calendarele şi revistele şcolare (cu excepţia câtorva, precum, între altele, „Revista Liceului Sfântul Sava“, în care au debutat tineri ce aveau să devină nume reprezentative ale literaturii noastre). Investigaţia întreprinsă s-a soldat cu aproximativ 90 000 de fişe analitice, care au fost ordonate pe baza clasificării zecimale şi repartizate pe literaturi naţionale. în genere, scriitorii au fost distribuiţi pe literaturi în temeiul criteriului lingvistic. Derogări de la aceasta, în virtutea unor motive care, din lipsă de spaţiu, nu pot fi expuse aici, s-au făcut în cazul lui Panait Istrati, considerat scriitor român, în acela al poeţilor avangardişti care au scris în limbi străine în presa literară românească (Ilarie Voronca, B. Fundoianu, I. Vinea ş.a.), al autorilor care au utilizat latina ca limbă de expresie între secolele al XV-lea - al XVII-lea. De asemenea, precum în uzul procedurilor bibliografice curente, am considerat ca literaturi distincte, adoptând de astă dată nu criteriul lingvistic, ci pe acela etnic şi geopolitic, ansamblul operelor unor scriitori care, aparţinând unor spaţii culturale şi naţionale diferite, au întrebuinţat acelaşi idiom: e vorba de literaturile de expresie engleză, de expresie franceză, de expresie germană. |
| Nivel set | |
| [nedefinit] | ROISBJI#a20a750ba8159627 |
| Titlu | BIBLIOGRAFIA relaţiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice : (1919-1944) |
| Vedetă de subiect ca subiect | |
| Subiect | lit. magh. - critică şi istorie literară |
| Caracteristicile rubricii | |
| Element de intrare | monografie |
| Număr (indice) CZU | |
| Număr (indice) CZU | 016:821.511.141.09 |
| Alte clasificări | |
| Alte clasificări - Numărul clasei | 0 |
| Indici CZU | |
| Indice de bază CZU | 016 |
| :821.511.141.09 | |
IV 3248
BIBLIOGRAFIA relaţiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice : (1919-1944).- , 2009.
423 p..
Lucrarea de faţă se bazează în exclusivitate pe fondul de periodice al Bibliotecii Academiei Române, din care au fost selectate 824 de titluri (faţă de 511 câte au fost excerptate în volumele precedente), reprezentând toate periodicele româneşti din intervalul amintit, care au publicat literatură străină şi comentarii despre literatură străină, indiferent de profilul lor: reviste literare, magazine culturale, cotidiane politice etc. A fost, prin urmare, prelucrată bibliografic nu doar presa din capitală şi din marile centre culturale ale ţării, ci şi din oraşe mici (precum Câmpina, Fălticeni, Găeşti, Strehaia, Roşiorii de Vede etc.) şi mai ales aceea din teritoriile reunite: Transilvania, Basarabia, Bucovina de Nord, Dobrogea de Sud, teritorii care au cunoscut în perioada postbelică o remarcabilă renaştere culturală. Nu au intrat, în schimb, în obiectivul lucrării de faţă publicaţiile apărute în limbi străine, apoi almanahurile, calendarele şi revistele şcolare (cu excepţia câtorva, precum, între altele, „Revista Liceului Sfântul Sava“, în care au debutat tineri ce aveau să devină nume reprezentative ale literaturii noastre). Investigaţia întreprinsă s-a soldat cu aproximativ 90 000 de fişe analitice, care au fost ordonate pe baza clasificării zecimale şi repartizate pe literaturi naţionale. în genere, scriitorii au fost distribuiţi pe literaturi în temeiul criteriului lingvistic. Derogări de la aceasta, în virtutea unor motive care, din lipsă de spaţiu, nu pot fi expuse aici, s-au făcut în cazul lui Panait Istrati, considerat scriitor român, în acela al poeţilor avangardişti care au scris în limbi străine în presa literară românească (Ilarie Voronca, B. Fundoianu, I. Vinea ş.a.), al autorilor care au utilizat latina ca limbă de expresie între secolele al XV-lea - al XVII-lea. De asemenea, precum în uzul procedurilor bibliografice curente, am considerat ca literaturi distincte, adoptând de astă dată nu criteriul lingvistic, ci pe acela etnic şi geopolitic, ansamblul operelor unor scriitori care, aparţinând unor spaţii culturale şi naţionale diferite, au întrebuinţat acelaşi idiom: e vorba de literaturile de expresie engleză, de expresie franceză, de expresie germană..
ISBN 9736422263
1. lit. magh. - critică şi istorie literară
016:821.511.141.09
035 __ $aIV 3248
101 0_ $arum
200 0_ $aBIBLIOGRAFIA relaţiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice $bCarte tipărită $e(1919-1944) $hVol.10
210 ## $d2009
215 __ $a423 p.
299 __ $aBIBLIOGRAFIA relaţiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice : (1919-1944) Vol.10
330 __ $aLucrarea de faţă se bazează în exclusivitate pe fondul de periodice al Bibliotecii Academiei Române, din care au fost selectate 824 de titluri (faţă de 511 câte au fost excerptate în volumele precedente), reprezentând toate periodicele româneşti din intervalul amintit, care au publicat literatură străină şi comentarii despre literatură străină, indiferent de profilul lor: reviste literare, magazine culturale, cotidiane politice etc. A fost, prin urmare, prelucrată bibliografic nu doar presa din capitală şi din marile centre culturale ale ţării, ci şi din oraşe mici (precum Câmpina, Fălticeni, Găeşti, Strehaia, Roşiorii de Vede etc.) şi mai ales aceea din teritoriile reunite: Transilvania, Basarabia, Bucovina de Nord, Dobrogea de Sud, teritorii care au cunoscut în perioada postbelică o remarcabilă renaştere culturală. Nu au intrat, în schimb, în obiectivul lucrării de faţă publicaţiile apărute în limbi străine, apoi almanahurile, calendarele şi revistele şcolare (cu excepţia câtorva, precum, între altele, „Revista Liceului Sfântul Sava“, în care au debutat tineri ce aveau să devină nume reprezentative ale literaturii noastre). Investigaţia întreprinsă s-a soldat cu aproximativ 90 000 de fişe analitice, care au fost ordonate pe baza clasificării zecimale şi repartizate pe literaturi naţionale. în genere, scriitorii au fost distribuiţi pe literaturi în temeiul criteriului lingvistic. Derogări de la aceasta, în virtutea unor motive care, din lipsă de spaţiu, nu pot fi expuse aici, s-au făcut în cazul lui Panait Istrati, considerat scriitor român, în acela al poeţilor avangardişti care au scris în limbi străine în presa literară românească (Ilarie Voronca, B. Fundoianu, I. Vinea ş.a.), al autorilor care au utilizat latina ca limbă de expresie între secolele al XV-lea - al XVII-lea. De asemenea, precum în uzul procedurilor bibliografice curente, am considerat ca literaturi distincte, adoptând de astă dată nu criteriul lingvistic, ci pe acela etnic şi geopolitic, ansamblul operelor unor scriitori care, aparţinând unor spaţii culturale şi naţionale diferite, au întrebuinţat acelaşi idiom: e vorba de literaturile de expresie engleză, de expresie franceză, de expresie germană.
461 _0 $1ROISBJI#a20a750ba8159627 $tBIBLIOGRAFIA relaţiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice : (1919-1944)
606 __ $alit. magh. - critică şi istorie literară
608 __ $amonografie
675 __ $a016:821.511.141.09
686 __ $a0
975 00 $a016 $a:821.511.141.09
| Barcode/Nr. Inventar | Număr/Ediție | Localizare | Regim resursa | Disponibil | Cota | |
|---|---|---|---|---|---|---|
| 1. | 904977 / 0904977 | D | Împrumut la sala de lectură | Da | IV 3248 |
| Gestiune | Regim imprumut | Ex. | Acțiune |
|---|---|---|---|
| D | Împrumut la sala de lectură | 1 |
|
