Arta sacră bizantină

Autor chat
Editura Doxologia chat
Loc publicare Iași
An 2017
Subiect iconografie chat
ISBN 9786066666152
Note Scrieri alese ale pictorului-iconar grec, contemporan, Fotie Kontoglou despre artele sacre după tradiția creștinismului ortodox răsăritean, compilate și traduse din limba greacă și tipărită cu o Prefață, Introducere, note și ilustrații

7/ C31

Cavarnos, Constantin
    Arta sacră bizantină / Constantin Cavarnos ; Paul Bălan.- Iași : Doxologia , 2017.
    142 p. : foto..    
    Scrieri alese ale pictorului-iconar grec, contemporan, Fotie Kontoglou despre artele sacre după tradiția creștinismului ortodox răsăritean, compilate și traduse din limba greacă și tipărită cu o Prefață, Introducere, note și ilustrații
    Arta Bizanţului, în ciuda tuturor lucrurilor exterioare pe care le-a împrumutat din arta antică, este cu totul diferită în esenţa sa. Ea a atins o spiritualitate pe care lumea nu a mai cunoscut-o vreodată. în vreme ce arta antică se baza pe măsură şi proporţie, arta Bizanţului nu a recunoscut această măsură, fiindcă ea căuta să dea expresie unor lucruri care nu se potrivesc măsurilor tipice acolo unde înfăţişarea lumii fizice este restrânsă, chiar dacă aceasta poate fi cea mai patetică şi entuziastă. Bizanţul este un loc în care oamenii au vieţuit cu o aspiraţie către suprafiresc, către veşnicie. De aceea el posedă acea trăsătură ciudată şi tainică dispreţuită de cei ale căror aspiraţii nu trec dincolo de măsura şi raţiunea firească, cu alte cuvinte de cei ataşaţi obişnuinţelor, emoţiilor materiale. Bizantinii credeau în tainele şi adevărul revelate de Hristos, cu alte cuvinte, în minunata lume care există dincolo de cea percepută de simţurile şi raţiunea noastră. Bizanţul a deschis „uşa închisă”, iar omul a putut vedea acele minunate lucruri despre care Hristos a spus că „cei înţelepţi şi pricepuţi” ai antichităţii nu le puteau vedea. Grecii antici, cu întreaga lor forţă şi subtila lor raţiune, precum şi cu toată sensibilitatea lor nu au fost capabili să vadă dincolo de zidurile cetăţii pământeşti, fiindcă încă nu sosise Cel ce le-a spus oamenilor: „Am venit în lumea aceasta, ca cei care nu văd să vadă” şi „fără Mine nu puteţi face nimic”. Arta bizantină foloseşte forme şi culori luate din lumea materială, dar ea le înduhovniceşte şi le insuflă mireasma unei alte lumi, nu doar poetic, ci mai adevărat şi mai luminos decât lumea materială, cu un adevăr care îl linişteşte pe om, în loc să-l tulbure şi să-l stârnească. Iar această altă lume este, pentru omul credincios, „împărăţia cerurilor”, despre care ne grăieşte Domnul..
    ISBN 9786066666152

    I Bălan, Paul(trad.)

    1. iconografie

7.033.2(100)
7.04


010 __ $a9786066666152
035 __ $a7/ C31
101 0_ $arum
200 0_ $aArta sacră bizantină $bCarte tipărită $fConstantin Cavarnos $gPaul Bălan
210 ## $aIași $cDoxologia $d2017
215 __ $a142 p. $cfoto.
299 __ $aArta sacră bizantină
300 __ $aScrieri alese ale pictorului-iconar grec, contemporan, Fotie Kontoglou despre artele sacre după tradiția creștinismului ortodox răsăritean, compilate și traduse din limba greacă și tipărită cu o Prefață, Introducere, note și ilustrații
330 __ $aArta Bizanţului, în ciuda tuturor lucrurilor exterioare pe care le-a împrumutat din arta antică, este cu totul diferită în esenţa sa. Ea a atins o spiritualitate pe care lumea nu a mai cunoscut-o vreodată. în vreme ce arta antică se baza pe măsură şi proporţie, arta Bizanţului nu a recunoscut această măsură, fiindcă ea căuta să dea expresie unor lucruri care nu se potrivesc măsurilor tipice acolo unde înfăţişarea lumii fizice este restrânsă, chiar dacă aceasta poate fi cea mai patetică şi entuziastă. Bizanţul este un loc în care oamenii au vieţuit cu o aspiraţie către suprafiresc, către veşnicie. De aceea el posedă acea trăsătură ciudată şi tainică dispreţuită de cei ale căror aspiraţii nu trec dincolo de măsura şi raţiunea firească, cu alte cuvinte de cei ataşaţi obişnuinţelor, emoţiilor materiale. Bizantinii credeau în tainele şi adevărul revelate de Hristos, cu alte cuvinte, în minunata lume care există dincolo de cea percepută de simţurile şi raţiunea noastră. Bizanţul a deschis „uşa închisă”, iar omul a putut vedea acele minunate lucruri despre care Hristos a spus că „cei înţelepţi şi pricepuţi” ai antichităţii nu le puteau vedea. Grecii antici, cu întreaga lor forţă şi subtila lor raţiune, precum şi cu toată sensibilitatea lor nu au fost capabili să vadă dincolo de zidurile cetăţii pământeşti, fiindcă încă nu sosise Cel ce le-a spus oamenilor: „Am venit în lumea aceasta, ca cei care nu văd să vadă” şi „fără Mine nu puteţi face nimic”. Arta bizantină foloseşte forme şi culori luate din lumea materială, dar ea le înduhovniceşte şi le insuflă mireasma unei alte lumi, nu doar poetic, ci mai adevărat şi mai luminos decât lumea materială, cu un adevăr care îl linişteşte pe om, în loc să-l tulbure şi să-l stârnească. Iar această altă lume este, pentru omul credincios, „împărăţia cerurilor”, despre care ne grăieşte Domnul.
606 __ $aiconografie
608 __ $amonografie
675 __ $a7.033.2(100)
675 __ $a7.04
686 __ $a7/77
700 _0 $aCavarnos, Constantin
702 _0 $4trad. $aBălan, Paul
975 00 $a7.033.2
975 00 $a(100)
975 00 $a7.04
Barcode/Nr. Inventar Număr/Ediție Localizare Regim resursa Disponibil Cota
1. 996628 / 0996628 SA Împrumut Da 7/ C31
Gestiune Regim imprumut Ex. Acțiune
SA Împrumut 1

Disponibile: 1

Lăsați un comentariu