299 __ $aAjută-mă să nu dispar
975 __ $a821.135.1 $a-31 $a7
955 __ $a1
200 __ $aAjută-mă să nu dispar $bCarte tipărită $fPetronela Rotar
700 _0 $aRotar, Petronela
010 __ $a9786067632583
035 __ $aII 91611
675 __ $a821.135.1-31
675 __ $a082.1Radical din 7
686 __ $a821.135.1
608 __ $amonografie
606 __ $alit. rom. - roman
101 __ $arum
210 __ $d2019 $eBucurești $aBucurești $gArt Print $cHerg Benet
215 __ $a224 p.
225 __ $aRadical din 7
330 __ $aÎn noaptea aceea, în acea primă noapte, m-a strîns în brațe spasmodic. Eram ca două ființe care se îneacă și se agață una de cealaltă ca să se salveze. Trebuie că asta făceam, fiecare avea nevoie de celălalt ca să nu cadă în propriul hău și să dispară. Ajută-mă să nu dispar. În mintea mea se făcuse întuneric, un întuneric bun și nu-mi mai era frică de el. Nu trebuia să adormim. Trebuia să rămînem treji, pînă la capătul celălalt al nopții. Dar corpurile deveneau tot mai grele. Nu trebuia să alunecăm în somn, nu trebuia să adormim, cine iubește nu doarme, tresăream, iar ziua părea tot mai departe, tot mai lipsită de strălucire. Ce ar fi putut aduce, cînd noaptea adusese deja totul, o iubire proaspătă ca un leș cald?